Tu chip ce nu poti fi uitat

Cand inchid ochii vad chipul unui copil
M-am indragostit de ochii lui si de al lui grai,
Al lui voce imi rasuna mereu in ganduri si in soapte,
Oricand si oriunde, fie ca e zi fie ca e noapte.
Are un chip bland si balai,
Intind mana sa-l simt aproape, dar acum
Amintirea-i prea departe.
Nimic si nimeni nu-i va lua locul
Nici chiar vantul si nici sorocul.
Numele-i citesc in stele si in semne
Il aud la orice pas, pe buzele strainilor
In carti in ziare si in filme.
Iar oricat incerc eu sa tai cu foarfeca
Sa spal cu clor amintirea-i blanda
Mereu va fi ceva... sau cineva sa-mi reaminteasca,
Fiinta-i scumpa si copilareasca.
Nu!... nu s-a terminat inca.....povestea inca se scrie,
atata timp cat el si amintirea sa e inca vie.