A MURIT UN FIU, A MURIT UN OM...

A murit un Fiu, a murit un Om
A murit fiu de Dumnezeu...
Plangi si tanguie o suflete caci esti partas
Cu cei ce l-au scuipat si belstemat,
Cu cei ce l-au trimis la moarte.

Nu sa nu ganesti ca esti doar un trecator,
Un simplu martor la o crucificare,
Ai fost si tu acolo cu pacatul mana-n mana.
Nu fi nepasator la durerea-i cruda
Caci si tu ai intins pumnul si ai hulit
Numele-I sfant.

Nu te bucura si nu te veseli degeaba
Cantand cantece cu gura goala
Cu sufletul pustiu, si far de pace.
Nu pretinde ca tie bine si ca esti ferice
Si ca n-ai pierdut nimic....
Caci esti gol si pustiu de n-ar fi fost acea Cruce.

Razi si te falesti ca ai de toate acum pe masa
Ca ai oua, carne, paine si alte cele...
La lucruri sfinte nu-ti sta gandul
Caci tu nici macar nu stii, ca in aceasta zi...
Un Om, un Fiu in locu-ti sta pe lemn si atarna.

Iar tu ce-l ce Il jelesti intr-una si cunosti durerea
Tu ce sti ce inseamna sa fii urat si batjocorit,
Uitat si scuipat de lume...
Tu nu uita acum sa ridici ochii si sa-l cauti
Sus in Inaltimi...caci el numai e aici
Si nici in adancimi, ci e acum din nou un Fiu, un Om
Acum e Domn si Fiu de Dumnezeu.

E viu, e viu....si acum tu...
Bucura-te si numai boci amarnic
Caci daca ai inteles de ce a murit
Esti liber si de intunerec slobozit.
Acume timpul sa te salti si sa alergi
In gura mare lumii sa vestesti:
E viu!! E viu!!!...Cu adevrat El a-nviat
Al nostru Domn Si Imparat.
Fiu, Om...si al nostru DUMNEZEU.